Mărturia unui insider

Ajutor folositor pentru gazde şi alţi alteri

de Grantley Morris

Grantley Morris

Următoarele sunt scrise de către ceea ce este cunoscut drept un alter sau insider – una dintre personalităţile multiple ale unui bărbat care a suferit din pruncie un abuz fizic şi sexual sever. Iniţial el a scris aceasta pentru a ajuta o supravieţuitoare a Abuzului Satanic Ritualic, care încerca să accepte că are alteri. Ce a scris el a fost atât de bun, încât am obţinut permisiunea lui să împărtăşesc lumii. I-am cerut de asemenea să adauge mai multe detalii la mărturia lui. Am acţionat ca scriitor din umbră, dar în mare parte sunt cuvintele lui.

Termenul „gazdă” se referă la personalitatea care controlează pe cineva cu tulburare de personalitate multiplă, mai des decât celelalte personalităţi.

Grantley Morris

„Am fost formată când eram violată în grup într-o baie, la vârsta de şaptesprezece ani. Am crezut că probabil am meritat ce am suferit, fiindcă parte din atac a fost plăcut.

Cu doar câteva luni în urmă, am ieşit din nou la suprafaţă. Am fost şocată să descopăr că în loc să am corpul unei fete slabe de şaptesprezece ani, de 61 kg, m-am trezit în corpul unei persoane cu adevărat bătrâne (în vârstă de patruzeci şi trei ani), de 135 kg! Şi ca şi cum aceasta nu ar fi suficient de consternant, este un corp de bărbat! Eram sigură că sunt o femeie tânără. Îmi dădusem un nume de femeie. Am încercat să-i spun gazdei mele să mă lase să cumpăr haine de femei şi să mă lase să umblu pe afară aşa. A fost înnebunit. Chiar nu am putut înţelege de ce nu mă lăsa. Eram fată. Chiar şi gazda mea mă vedea ca pe o fată, în interior, când se uita la mine, fiindcă aşa mă arătam lui.

Gazda mea obişnuia să mă ducă în baie şi să mă pună să mă uit în oglindă. Era ciudat. Ce vedeam şi simţeam în minte, nu era deloc ce era în oglindă. Mă atingeam şi încercam să-mi simt sânii, şi nu erau acolo. Asta chiar mă înnebunea.

Eram sigură că eram în corpul greşit. Era incredibil de confuz. Uram acel corp. Vroisem să fiu pe scenă şi să-i fac pe bărbaţi să se uite la mine.

Nu m-am descurcat deloc bine. Pedepseam corpul, gândind că era pur şi simplu greşit. Era cu adevărat înspăimântător. Le-a luat ceva timp gazdei mele şi alterului unei prietene şi lui Grantley, ca să mă ajute cu asta. Ei toţi îmi spuneau că eram cu adevărat bărbat şi că doar simţeam că sunt femeie.

Frustrarea şi consternarea de a avea un corp care era de gen greşit şi de o greutate şi vârstă complet greşite, erau doar o părticică din problemele mele. Mă durea foarte tare. Îmi era întotdeauna teamă că voi fi violată din nou şi eram plină de durere. Îl uram pe Dumnezeu şi eram mânioasă cu furie pe El. Am crezut că mă va viola, răni şi respinge, la fel cum au făcut-o alţi oameni. Asta făcea să-mi fie foarte teamă.

Isus îmi apărea. Strigam la El şi chiar Îl înjuram, spunându-I să plece de la mine. El doar stătea acolo. Nu a strigat înapoi la mine, nici nu a încercat să mă atingă sau să mă rănească. Convinsă că va sfârşi prin a mă răni şi a mă respinge, am vrut să depăşesc impasul. Îi spuneam cum ar trebui să mă urască şi să mă folosească precum pe o curvă. Apoi începeam să mă lovesc, iar şi iar.

Îmi făceam lucruri îngrozitoare, iar ori de câte ori Dumnezeu mă oprea să mă rănesc, Îl înjuram pentru că mă oprea. Întotdeauna durându-mă, vroiam ca El să mă omoare. I-am spus că este un mincinos, ori de câte ori a arătat că mă iubeşte. Pentru mine, dragostea însemna să fiu folosită ca o curvă.

Odată, când îmi era atât de teamă de Isus încât am vrut să mă ascund de El, I-am spus să plece. Ştiţi ce s-a întâmplat? A făcut-o! Apoi a venit un demon. Panicată, i-am spus repede lui Isus că îmi părea aşa de rău, şi I-am cerut să Se întoarcă şi să nu plece.

Alice este o prietenă de-a mea care are alteri. Locuieşte în alt stat, dar ne scriem adesea e-mail-uri, iar uneori ne telefonăm. După ce i-am spus unuia din alterii ei că am fost violată, am început să mă simt diferit. Când păstrezi lucrurile secrete, ele par mult mai înspăimântătoare şi mai ruşinoase decât sunt de fapt. Crezusem lucrurile degradante pe care abuzatorii mei le spuseseră despre mine şi am crezut că meritam ceea ce îmi făcuseră, dar cu ajutorul acestui alter, încet, a devenit clar că ce spuseseră şi făcuseră ei era rău şi greşit. Acelaşi fel de oameni L-au bătut pe Isus până ce sângele a curs în jos pe El şi s-a făcut băltoacă pe pământ la picioarele Lui. L-au dezbrăcat, I-au pus spini pe cap şi L-au atârnat pe cruce până a murit.

Alterul lui Alice m-a ajutat să văd că Isus nu avea să-mi facă rău, că El nu era ca abuzatorii şi violatorii care m-au rănit în trecut. Ea a spus că Isus a suferit pentru noi, ca să poată lua în propriul Lui corp durerea noastră, rănirea şi orice lucru greşit pe care l-am făcut vreodată. Suferind atât de mult, El ştie exact cum mă simt, şi chiar mai mult. El a fost acolo.

Totuşi, gândul că Isus vrea să-mi îndepărteze durerea m-a speriat. Am crezut că existam numai ca să port durerea, deci îmi era teamă că voi dispărea, dacă Isus lua durerea. Şi chiar fără acel gând, eram îngrozită să fiu lângă Isus. Cum putea El iubi o lepădătură murdară ca mine? Nu ştia că aveam toată acea murdărie pe mine de la viol? Era ca şi cum gunoiul era încă pe mine din punct de vedere fizic, exact cum a fost imediat după viol. Încercam să-l curăţ, dar nu se ducea.

Alterul lui Alice mi-a spus că lui Isus nu-I păsa dacă veneam la el cu sutien sau boxeri. Ea îmi spunea la telefon că Isus a murit pentru durerile mele şi că era blând şi nu mă va atinge, dacă nu voi vrea eu să o facă.

Unul dintre ceilalţi alteri cu care împart corpul, a ajutat şi el. Îl numim Doisprezece, fiindcă avea doisprezece ani când a fost format. El mi-a şoptit la ureche despre dragostea lui Isus. Mi-a spus cât de mult l-a iubit Isus. A spus cât de blând este Isus şi că nu era nevoie să mă tem de El. Chiar nu vroiam să aud despre Isus, dar tânjeam după acel fel de dragoste. Fiindcă Doisprezece este un alter, l-am crezut.

Adevăratul meu punct de cotitură totuşi a venit când am decis să-L fac pe Isus, Domnul meu. Vroisem deja să mor, dar acum am decis că vroiam să trăiesc, dar nu vroiam să continue chinul amintirilor corpului. Era ca şi cum eram violată iar şi iar. Era atât de dureros. În timp ce eram la telefon cu alterul lui Alice, I-am cerut lui Isus să fie Domnul meu. Şi ştiţi ce? Isus a îndepărtat acea amintire a corpului. El a devenit Alterul meu, luându-mi durerea, la fel cum a luat păcatul meu pe cruce.

Ajunsesem să exist ca alter, ca să iau durerea gazdei mele şi să o port pentru ea. Isus totuşi a venit ca să ia durerea mea. El a murit pentru bunăstarea mea, aşa cum se spune în Isaia 53, şi ca să poarte suferinţele mele.

Cedarea faţă de Isus – Cel de care m-am temut mult – şi faptul că L-am lăsat să-mi poarte durerea, mi-au dat în cele din urmă libertatea. Amintirile corpului au încetat, şi la fel şi faptul de a mă simţi ca o femeie care este violată.

Ori de câte ori am alte amintiri, strig imediat la Isus şi le arunc la cruce, iar apoi găsesc pacea. El a murit ca să-mi poarte durerea, deci de ce ar trebui să o mai port eu? Vreau să trăiesc! Vreau să fiu vie!”

Deşi ceea ce urmează este un cuvânt personal pentru o femeie care a suferit Abuz Satanic Ritualic, este un cuvânt pătrunzător. – Grantley

„Dragă prietenă cu alteri, îmi pare rău că a trebuit să înduri tot ce ai suferit. M-am rugat pentru tine şi voi continua să o fac. Aşa au făcut şi gazda mea şi Şase (un alt alter drăguţ, care împarte corpul cu mine). Şase Îl iubeşte pur şi simplu pe Dumnezeu şi ştie că Dumnezeu este Tăticul lui, care este perfect şi nu îi va face niciodată rău. Este bine să îl ai pe Şase de partea ta când te rogi. Nu vrea niciodată să se oprească. Pur şi simplu iubeşte să discute cu Isus.

Alterii pot cu adevărat să simtă că vor să moară, dar realmente vrem să trăim. Vrem ca gazda noastră să trăiască, altfel nu am fi purtat durerea. Isus vrea ca noi să trăim, altfel nu ar fi murit ca să poarte durerea noastră. El mă iubeşte, iar dragostea lui este atât de blândă şi gingaşă. De ce aş purta durerea, când El a murit deja pentru ea? Îmi place să fiu liberă de durere!

La fel ca mine, alterii vor să trăiască, indiferent ce îţi spun ţie. Numai că ei încă nu ştiu altceva. Dar tu îi vei învăţa. Isus va coborî şi va fi tandru cu ei.

Fie ca Dumnezeul oricărei mângâieri să te mângâie în tot necazul tău. Fie ca pacea Lui, care întrece orice pricepere, să fie paza ta pentru totdeauna. Tu şi alterii tăi să găsiţi vindecare şi odihnă în El, şi numai în El.

Dumnezeule Tată,

Coboară cu atingerea Ta vindecătoare şi atinge toţi alterii minunaţi pe care îi are prietena mea. Ştim că Tu iubeşti alterii şi Îţi mulţumim pentru asta. Tu nu ne alungi. Fie ca alterii prietenei mele să ştie aceasta, cu o asigurare profundă. Tăticule, mângâie-i şi menţine-i. Fie ca faţa Ta să strălucească peste ei. Fii adevăratul lor Consilier şi Vindecător. Slujeşte-le în moduri în care numai Tu poţi. Te rog îndepărtează-le teama şi lasă-i să vadă că dragostea Ta este cu adevărat şi cu totul uimitoare. Te iubim, Tăticule. În Isus venim.”

Este important să ajuţi alterii să se simtă în siguranţă. Nu numai că acesta le va micşora durerea, dar cu cât se vor simţi mai în siguranţă, cu atât mai multe secrete vor împărtăşi, ca să poată găsi vindecare.

Unul din lucrurile care am descoperit că sunt foarte folositoare, este să vorbesc cu alţi oameni şi cu alţi alteri, ca să nu mă simt aşa de izolată. Pe de altă parte, unii dintre alterii care locuiesc în acelaşi corp cu mine, obişnuiau să se uite la Grantley ca să-i vindece. Este o gândire toxică. Un prieten bun sau un consilier bun pot să ajute mult, dar vindecarea vine de la Isus. Dumnezeu nu va împărţi gloria Lui cu un altul. Isus este Cel care vindecă, şi numai El. Isus este Cel care a plătit ca să ia durerea alterilor şi a gazdelor, nimeni altcineva. Consilierii buni sunt fraţi şi surori care, ca noi ceilalţi, încă cresc în Hristos. Putem învăţa de la ei, dar harul şi tăria vin numai din mâna Tatălui nostru iubitor.

În cele din urmă, aş vrea să le pun o întrebare tuturor acelora care cred că alterii sunt demoni. Chiar şi gazda mea obişnuia să gândească în felul acesta despre mine. Asemenea acuzaţii sunt devastatoare. Iubeşte Isus demonii? Slujeşte Isus demonilor şi le vorbeşte? Vindecă Isus demonii? Nu!!!!! NU!!!!! NU!!!!! Îl numesc demonii pe Isus Hristos, Domnul lor? Niciodată! Ei Îl urăsc pe Isus. Isus face un singur lucru cu demonii: îi alungă. Se luptă cu ei. Dar ne iubeşte cu tandreţe şi delicateţe pe noi, alterii. Ne aduce viaţa. El este Alterul alterului, precum spunea prietena mea.”

Suport personalizat: Grantley Morris: healing@net-burst.net (numai în engleză)

[Grantley Morris, I Thought I Was The Opposite Sex! Copyright © 2007 Grantley Morris. Tradus şi publicat cu permisiune. Pentru a cunoaşte un alt alter al lui Jake, clic aici. Iar pentru o altă mărturie a lui Jake, clic aici.]